Obiectivele Proiectului
Fluidizarea traficului auto în municipiul Constanța și
Zona Metropolitana.
Decongestionarea transportului rutier, turistic și de
mărfuri, în partea de nord a stațiunilor de pe litoral.
Asigurarea legăturii feroviare între Municipiul
Constanța și Aeroportul M. Kogălniceanu-Baza NATO.
Creșterea mobilității forței de muncă, în special în
Zona Metropolitană Constanța.
Asigurarea unei alternative de transport ecologic și
rapid.
Facilitarea mobilității turiștilor în zona de litoral, între
punctele de atracție turistică.
Dezvoltarea socio-economică a regiunii.
Scurt Istoric
Transportul feroviar în Dobrogea are o vechime de 161 de ani, istoria sa începând în 1860, pe 4 octombrie, când a fost inaugurată prima linie de cale ferată.
Aceasta lega Constanța de Cernavodă, iar permisiunea pentru construirea safusese obținută de la guvernul turc și sultanul otoman Abdul Medjid (1839-1861),cu trei ani mai devreme, în 1 septembrie 1857, desinginerul John Trevor Barklay, încalitate de reprezentant al unui grup londonez format din Thomas Wilson,Cunard, Price, Paquet, Lewis şi Newall.
Pe 10 decembrie 1882, linia ferată Cernavoda - Constanța alături de materialul rulant (8 locomotive, 30 de vagoane de călători și 100 vagoane de marfă) este cumpărată de la compania engleză DBSR și intră în posesia Căilor Ferate Române. Pe 9 octombrie 1890, se pune piatra de temelie pentru șantierul Fetești-Cernavodă, primul proiect de traversare feroviară a Dunării de pe teritoriul țării. Din 27 noiembrie 1895, când este inaugurată Fetești-Cernavodă-Saligny, trenurile circulă neîntrerupt de la Constanța la București și invers.
Anghel Saligny finalizase cele două poduri, unul peste Dunăre, cu o lungime de 1661,90 m, și unul peste brațul Borcea, cu o lungime de 970,00m.
Noi legături pe calea ferată se construiesc pe teritoriul dobrogean în 1902 (Tunelul Palas, fost Carol I),1912 (Medgidia-Cogealac), 1915 (Istria și Medgidia- Dobrich), 1927 (Constanța-Eforie Sud). În 1938, drumurile de fier ajung la Mangalia și Tulcea. Tot în același an este reconstruită și linia Constanța- Mamaia (pănă la Hotel Rex), existentă din 1906, traseul acesteia întinzându-se
de-a lungul Bulevardului Mamaia și din zona Perla continua pe langă bulevardul de promenadă în lungul plajei.
În 1949, încep lucrările pentru calea ferata Dorobanțu-Năvodari-Ovidiu. Câțiva ani mai târziu, trenurile care aduceau, anual, peste 100.000 de elevii din toată țara la Tabăra de Copii din Năvodari, devin o imagine obișnuită a zonei.
CONTEXT
SOCIO-ECONOMIC
Zona Metropolitană Constanța (ZMC) are o populaţie de cca. 500 000 de locuitori, fiind alcătuită din municipiul reședință de județ, Constanţa, cu o populație de 302.976 de locuitori, şi 5 oraşe:
-
oraşul Năvodari, cu o populație de 43.195 locuitori;
-
orașul Eforie, cu o populație de 10.820 locuitori;
-
orașul Ovidiu, cu populația de 16.161 locuitori;
-
orașul Murfatlar, cu populația de 10.742 locuitori;
-
orașul Techirghiol, cu populația de 8.385 locuitori.
ZMC are în componență şi 10 comune: Mihail Kogălniceanu, Cumpăna, Valu lui Traian, Lumina, Tuzla, Agigea, Corbu, 23 August, Costineşti şi Poarta Albă.
Datele privind populația Zonei Metropolitane Constanța sunt preluate din baza de date TEMPO Online a Institutului Național de Statistică, și fac referire la luna iulie 2022. În dinamică, față de anul 2011, populația cu domiciliu a municipiului Constanța a scăzut cu 6,2%, în timp ce populația din celelalte localități din componența ZMC a crescut în total cu 10,5%, existând localități care au înregistrat un ritm mult mai mare de creștere: Valu lui Traian (+40,6%), Agigea
(+28,9%), Cumpăna (+28%) și Lumina (24,3%). Aceste cifre indică accentuarea fenomenului de suburbanizare din ultimii ani și necesitatea abordării metropolitane a mobilității.
Adăugăm acestor cifre, cei aproximativ 1,3 milioane de turiști, anual, dintre care aproximativ 2/3 au ca destinație stațiunile Mamaia, Mamaia Nord, Corbu și Vadu. Doar în orașul Năvodari sunt anul acesta în diverse stadii de construcție, cca. 17.000 de unități individuale de locuit, cu estimare de creștere cu încă 22.000 U.I în următorii 5 ani. De asemenea, din numărul total de
turiști, peste 75% vizitează ZMC în lunile mai-august, exercitând o puternică presiune pe infrastructura de transport
existentă.
ZONA
METROPOLITANĂ
CONSTANȚA
Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Polului Național de Creștere-Zona Metropolitană Constanța, în portofoliul de proiecte prioritare sunt menționate:
-
Poziția 304 – Înființarea unei linii de transport în comun pe cale ferată pe ruta: Midia – Năvodari – Lumina - Ovidiu - Constanța;
-
Poziția 787 – Dublarea liniei de cale ferată Agigea Ecluza –
Constanța Ferry-Boat și sistematizarea punctului de
racord Agigea Ecluză, proiect care va consta în lucrări de
construcție a 3,5 km linii CF; -
Poziția 788 – Dezvoltarea capacității feroviare în portul
Constanța Sud Agigea - Dispozitiv feroviar pe Mol II
CthSfhCT, proiect care va consta în lucrări de construcție a 2,33 km lungime de linii CF (linie racord+3 linii noi); -
Poziția 801 – Lucrări pentru schimbarea destinației portului vechi–proiect ce va include eliminarea a 15 km linii cale ferată pe lângă alte modificări;
-
Poziția 807 – Dezvoltarea capacității căii ferate în zona fluvio-maritimă -
Danele 86-103 - Etapa II; -
Poziția 808 – Racord cale ferată la insulă, constând în construirea unui pod de cale ferată în paralel cu cel rutier;
-
Poziția 815 – Electrificarea și reabilitarea căii ferate pe ruta Constanța-
Mangalia. -
Proiectul CT Transport - aplicație integrată de mobilitate - preluat din
Strategia Smart City a municipiului Constanța
Conform Planului Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pentru perioada 2021-2030, aprobat de Guvernul României în urmă cu un an, Zona Metropolitană Constanța ocupă locul 5 din 42 în topul zonelor metropolitane din România din punct de vedere al priorității implementării transportului public cu trenuri metropolitane. La baza acestei analize, realizate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii au stat date exacte legate de populație, cifra de afaceri, numărul agenților economici și
a angajaților, potențialul universitar, potențialul de deservire aeroport, deservirea turistică, potențialul de decongestie a traficului și câștigul de timp, viteza feroviară, infrastructura feroviară existentă.
Ca exemplu, doar pe ruta propusă Constanța-Năvodari-Cap Midia (24 km) analiza efectuată de Ministerul Transportului și Infrastructurii relevă o reducere aproape la jumătate a timpului de navetă cu trenul metropolitan comparativ cu transportul rutier, de la 45 minute pe cale rutieră (valoare minimă) la 25 minute cu trenul metropolitan.
De asemenea, conform Strategiei de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare 2021-2025, proiectul „Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa" reprezintă una din cele 3 măsuri prioritare aferente acțiunii strategice de dezvoltare a tranportului intermodal, de la nivel național.
SURSE DE FINANȚARE
-
Programul Operațional Transport (POT)
-
Planul Național de Redresare și Reziliență
STAREA ACTUALĂ
Zona de sud a litoralului aferentă rutei
Constanța-Mangalia
Populație:
319.678 + 85.228 de locuitori
Lungime cale ferată
43 km
Număr de turiști/ weekend estival
30.000
Legătură cu aeroportul:
NU
Alternativă rutieră
DN39, varianta Teghirghiol
Obiective industriale majore
Șantierul Naval Mangalia
Zona de nord a litoralului aferentă rutei
Constanța-Năvodari-Cap Midia
Populație:
319.678 + 91.544 de locuitori
Lungime cale ferată
25,4km
Număr de turiști/ weekend estival
50.000
Legătură cu aeroportul:
realizabilă
Alternativă rutieră
DJ226
Obiective industriale majore
Rafinăria Petromidia,
Portul Midia, Șantierul Naval Midia
*Analiză comparativă între Zona de Sud și Zona de Nord din punct de vedere al populației și industriilor
asupra cărora dezvoltarea transportului pe cale ferată are un impact major
Starea actuală a infrastructurii feroviare pe
ruta Constanța - Năvodari - Cap Midia
Funcțională, dar
nemodernizată!
-
Utilizată de trenurile de marfă
-
Neelectrificată
-
Pe unele porțiuni transportul se realizează pe o singură linie
-
Legătura cu Aeroportul Internațional M. Kogălniceanu: 10km;
-
Infrastructura stațiilor necesită modernizare.
TRASEUL TRENULUI METROPOLITAN
Beneficii
-
Transport ecologic și rapid în nordul litoralului;
-
Creșterea mobilității forței de muncă în zona metropolitană Constanța;
-
Facilitarea mobilității turiștilor între stațiunile din sudul și nordul litoralului, între punctele de atracție turistică;
-
Decongestionarea aglomerațiilor rutiere în partea de nord a stațiunilor de pe litoral;
-
Creșterea gradului de utilizare a transportului public, în detrimentul folosirii autoturismului propriu;
-
Dezvoltarea economică a regiunii,
-
Asigurarea legăturii feroviare între Municipiul Constanța - Aeroportul M.Kogălniceanu - Baza NATO;
-
Asigurarea legăturii facile a transportului public feroviar de călători de la Mangalia la Corbu;
-
Scăderea numărului de accidente rutiere datorate reducerii traficului rutier.