Obiectivele Proiectului
Fluidizarea traficului auto în municipiul ConstanÈ›a È™i
Zona Metropolitana.
Decongestionarea transportului rutier, turistic și de
mărfuri, în partea de nord a staÈ›iunilor de pe litoral.
Asigurarea legăturii feroviare între Municipiul
Constanța și Aeroportul M. Kogălniceanu-Baza NATO.
CreÈ™terea mobilității forÈ›ei de muncă, în special în
Zona Metropolitană Constanța.
Asigurarea unei alternative de transport ecologic și
rapid.
Facilitarea mobilității turiÈ™tilor în zona de litoral, între
punctele de atracție turistică.
Dezvoltarea socio-economică a regiunii.
Scurt Istoric
Transportul feroviar în Dobrogea are o vechime de 161 de ani, istoria sa începând în 1860, pe 4 octombrie, când a fost inaugurată prima linie de cale ferată.
Aceasta lega ConstanÈ›a de Cernavodă, iar permisiunea pentru construirea safusese obÈ›inută de la guvernul turc È™i sultanul otoman Abdul Medjid (1839-1861),cu trei ani mai devreme, în 1 septembrie 1857, desinginerul John Trevor Barklay, încalitate de reprezentant al unui grup londonez format din Thomas Wilson,Cunard, Price, Paquet, Lewis ÅŸi Newall.
Pe 10 decembrie 1882, linia ferată Cernavoda - ConstanÈ›a alături de materialul rulant (8 locomotive, 30 de vagoane de călători È™i 100 vagoane de marfă) este cumpărată de la compania engleză DBSR È™i intră în posesia Căilor Ferate Române. Pe 9 octombrie 1890, se pune piatra de temelie pentru È™antierul FeteÈ™ti-Cernavodă, primul proiect de traversare feroviară a Dunării de pe teritoriul țării. Din 27 noiembrie 1895, când este inaugurată FeteÈ™ti-Cernavodă-Saligny, trenurile circulă neîntrerupt de la ConstanÈ›a la BucureÈ™ti È™i invers.
Anghel Saligny finalizase cele două poduri, unul peste Dunăre, cu o lungime de 1661,90 m, și unul peste brațul Borcea, cu o lungime de 970,00m.
Noi legături pe calea ferată se construiesc pe teritoriul dobrogean în 1902 (Tunelul Palas, fost Carol I),1912 (Medgidia-Cogealac), 1915 (Istria È™i Medgidia- Dobrich), 1927 (ConstanÈ›a-Eforie Sud). În 1938, drumurile de fier ajung la Mangalia È™i Tulcea. Tot în acelaÈ™i an este reconstruită È™i linia ConstanÈ›a- Mamaia (pănă la Hotel Rex), existentă din 1906, traseul acesteia întinzându-se
de-a lungul Bulevardului Mamaia È™i din zona Perla continua pe langă bulevardul de promenadă în lungul plajei.
În 1949, încep lucrările pentru calea ferata DorobanÈ›u-Năvodari-Ovidiu. CâÈ›iva ani mai târziu, trenurile care aduceau, anual, peste 100.000 de elevii din toată È›ara la Tabăra de Copii din Năvodari, devin o imagine obiÈ™nuită a zonei.
CONTEXT
SOCIO-ECONOMIC
Zona Metropolitană Constanța (ZMC) are o populaţie de cca. 500 000 de locuitori, fiind alcătuită din municipiul reședință de județ, Constanţa, cu o populație de 302.976 de locuitori, şi 5 oraşe:
-
oraşul Năvodari, cu o populație de 43.195 locuitori;
-
orașul Eforie, cu o populație de 10.820 locuitori;
-
orașul Ovidiu, cu populația de 16.161 locuitori;
-
orașul Murfatlar, cu populația de 10.742 locuitori;
-
orașul Techirghiol, cu populația de 8.385 locuitori.
ZMC are în componență ÅŸi 10 comune: Mihail Kogălniceanu, Cumpăna, Valu lui Traian, Lumina, Tuzla, Agigea, Corbu, 23 August, CostineÅŸti ÅŸi Poarta Albă.
Datele privind populaÈ›ia Zonei Metropolitane ConstanÈ›a sunt preluate din baza de date TEMPO Online a Institutului NaÈ›ional de Statistică, È™i fac referire la luna iulie 2022. În dinamică, față de anul 2011, populaÈ›ia cu domiciliu a municipiului ConstanÈ›a a scăzut cu 6,2%, în timp ce populaÈ›ia din celelalte localități din componenÈ›a ZMC a crescut în total cu 10,5%, existând localități care au înregistrat un ritm mult mai mare de creÈ™tere: Valu lui Traian (+40,6%), Agigea
(+28,9%), Cumpăna (+28%) și Lumina (24,3%). Aceste cifre indică accentuarea fenomenului de suburbanizare din ultimii ani și necesitatea abordării metropolitane a mobilității.
Adăugăm acestor cifre, cei aproximativ 1,3 milioane de turiÈ™ti, anual, dintre care aproximativ 2/3 au ca destinaÈ›ie staÈ›iunile Mamaia, Mamaia Nord, Corbu È™i Vadu. Doar în oraÈ™ul Năvodari sunt anul acesta în diverse stadii de construcÈ›ie, cca. 17.000 de unități individuale de locuit, cu estimare de creÈ™tere cu încă 22.000 U.I în următorii 5 ani. De asemenea, din numărul total de
turiÈ™ti, peste 75% vizitează ZMC în lunile mai-august, exercitând o puternică presiune pe infrastructura de transport
existentă.
ZONA
METROPOLITANÄ‚
CONSTANÈšA
Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Polului NaÈ›ional de CreÈ™tere-Zona Metropolitană ConstanÈ›a, în portofoliul de proiecte prioritare sunt menÈ›ionate:
-
PoziÈ›ia 304 – ÎnfiinÈ›area unei linii de transport în comun pe cale ferată pe ruta: Midia – Năvodari – Lumina - Ovidiu - ConstanÈ›a;
-
PoziÈ›ia 787 – Dublarea liniei de cale ferată Agigea Ecluza –
Constanța Ferry-Boat și sistematizarea punctului de
racord Agigea Ecluză, proiect care va consta în lucrări de
construcție a 3,5 km linii CF; -
PoziÈ›ia 788 – Dezvoltarea capacității feroviare în portul
Constanța Sud Agigea - Dispozitiv feroviar pe Mol II
CthSfhCT, proiect care va consta în lucrări de construcÈ›ie a 2,33 km lungime de linii CF (linie racord+3 linii noi); -
PoziÈ›ia 801 – Lucrări pentru schimbarea destinaÈ›iei portului vechi–proiect ce va include eliminarea a 15 km linii cale ferată pe lângă alte modificări;
-
PoziÈ›ia 807 – Dezvoltarea capacității căii ferate în zona fluvio-maritimă -
Danele 86-103 - Etapa II; -
PoziÈ›ia 808 – Racord cale ferată la insulă, constând în construirea unui pod de cale ferată în paralel cu cel rutier;
-
PoziÈ›ia 815 – Electrificarea È™i reabilitarea căii ferate pe ruta ConstanÈ›a-
Mangalia. -
Proiectul CT Transport - aplicație integrată de mobilitate - preluat din
Strategia Smart City a municipiului Constanța
Conform Planului InvestiÈ›ional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pentru perioada 2021-2030, aprobat de Guvernul României în urmă cu un an, Zona Metropolitană ConstanÈ›a ocupă locul 5 din 42 în topul zonelor metropolitane din România din punct de vedere al priorității implementării transportului public cu trenuri metropolitane. La baza acestei analize, realizate de Ministerul Transporturilor È™i Infrastructurii au stat date exacte legate de populaÈ›ie, cifra de afaceri, numărul agenÈ›ilor economici È™i
a angajaÈ›ilor, potenÈ›ialul universitar, potenÈ›ialul de deservire aeroport, deservirea turistică, potenÈ›ialul de decongestie a traficului È™i câÈ™tigul de timp, viteza feroviară, infrastructura feroviară existentă.
Ca exemplu, doar pe ruta propusă Constanța-Năvodari-Cap Midia (24 km) analiza efectuată de Ministerul Transportului și Infrastructurii relevă o reducere aproape la jumătate a timpului de navetă cu trenul metropolitan comparativ cu transportul rutier, de la 45 minute pe cale rutieră (valoare minimă) la 25 minute cu trenul metropolitan.
De asemenea, conform Strategiei de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare 2021-2025, proiectul „Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul ConstanÅ£a" reprezintă una din cele 3 măsuri prioritare aferente acÈ›iunii strategice de dezvoltare a tranportului intermodal, de la nivel naÈ›ional.
SURSE DE FINANÈšARE
-
Programul Operațional Transport (POT)
-
Planul Național de Redresare și Reziliență
STAREA ACTUALÄ‚
*Analiză comparativă pe baza datelor furnizate de INS, pentru anul 2021, exceptând populaÈ›ia È™i densitatea
** Datele sunt preluate de pe INS și fac referire la media județului Cluj, respectiv Constanța
*** Datele sunt preluate de pe INS și fac referire la municipiul Cluj-Napoca, respectiv Constanța
Zona de sud a litoralului aferentă rutei
Constanța-Mangalia
Populație:
319.678 + 85.228 de locuitori
Lungime cale ferată
43 km
Număr de turiști/ weekend estival
30.000
Legătură cu aeroportul:
NU
Alternativă rutieră
DN39, varianta Teghirghiol
Obiective industriale majore
Șantierul Naval Mangalia
Zona de nord a litoralului aferentă rutei
Constanța-Năvodari-Cap Midia
Populație:
319.678 + 91.544 de locuitori
Lungime cale ferată
25,4km
Număr de turiști/ weekend estival
50.000
Legătură cu aeroportul:
realizabilă
Alternativă rutieră
DJ226
Obiective industriale majore
Rafinăria Petromidia,
Portul Midia, Șantierul Naval Midia
*Analiză comparativă între Zona de Sud È™i Zona de Nord din punct de vedere al populaÈ›iei È™i industriilor
asupra cărora dezvoltarea transportului pe cale ferată are un impact major
Starea actuală a infrastructurii feroviare pe
ruta Constanța - Năvodari - Cap Midia
Funcțională, dar
nemodernizată!
-
Utilizată de trenurile de marfă
-
Neelectrificată
-
Pe unele porțiuni transportul se realizează pe o singură linie
-
Legătura cu Aeroportul Internațional M. Kogălniceanu: 10km;
-
Infrastructura stațiilor necesită modernizare.
TRASEUL TRENULUI METROPOLITAN
Beneficii
-
Transport ecologic È™i rapid în nordul litoralului;
-
CreÈ™terea mobilității forÈ›ei de muncă în zona metropolitană ConstanÈ›a;
-
Facilitarea mobilității turiÈ™tilor între staÈ›iunile din sudul È™i nordul litoralului, între punctele de atracÈ›ie turistică;
-
Decongestionarea aglomeraÈ›iilor rutiere în partea de nord a staÈ›iunilor de pe litoral;
-
CreÈ™terea gradului de utilizare a transportului public, în detrimentul folosirii autoturismului propriu;
-
Dezvoltarea economică a regiunii,
-
Asigurarea legăturii feroviare între Municipiul ConstanÈ›a - Aeroportul M.Kogălniceanu - Baza NATO;
-
Asigurarea legăturii facile a transportului public feroviar de călători de la Mangalia la Corbu;
-
Scăderea numărului de accidente rutiere datorate reducerii traficului rutier.